Motivation of the project
Motivation du projet
Despite the fact that the vast majority of murals and Romanian icons from the 16th century have already been studied by several generations of researchers, an exhaustive study of the literary sources of iconography of these paintings which are an interaction between painted image and written legend remains until today a challenge. Over the past two decades has been considerable progress in the search for literary works that drove the thought of painters and writers of the iconographic programs of the of 16th century Moldavian and Wallachian churches. Thus, Ecaterina Cincheza-Buculei has identified menology sources of the paintings in the churches of Voronet, Dobrovat and Neamţ monasteries. Tereza Sinigalia described in detail all the iconographic program of the Church of St. Nicholas from Probota monastery. Constanta Costea discovered the hagiographic origin of the names of the guests painted in Banquet of King Hérode fresco of the Arbore church and managed to establish a direct link between the manuscripts illustrations of the Parisinus Graecus 74 Group and the paintings of the Moldavian churches of the late 15th and the first half of the 16th century. The leader of this project found the origins of the prophecies of the wise men of Antiquity, painted on the façades and the foothills of the foundations of Bukovina. For the painting of Wallachia, researches are not so extensive; however, investigated thoroughly painted Menologions of Bucovăt, Tismana, Căluiu and Snagov. A study in progress, made by Ioana Iancovescu will present the written sources of the teachings of the hermits painted in the church - hospital of Cozia. Finally, Marina Sabados has deciphered inscriptions from the iconostasis of Humor and Voroneţ, to highlight the liturgical significations of the sacred images in this text.
Malgré le fait que la grande majorité de peintures murales et d’icônes roumaines du XVIe siècle ont été déjà étudiées par plusieurs générations de chercheurs, une étude exhaustive des sources littéraires de l’iconographie de ces peintures, de l'interaction entre l'image peinte et la légende écrite demeure jusqu’aujourd’hui un objectif non atteint. Au cours des deux dernières décennies on a fait des progrès considérables dans la recherche des oeuvres littéraires qu’animaient la pensée des peintres et des auteurs des programmes iconographiques des églises moldaves et valaques du XVIe siècle. Ainsi, Ecaterina Cincheza-Buculei a identifié les sources ménologiques de la peinture des églises des monastères de Voroneţ, de Dobrovăţ et de Neamţ. Tereza Sinigalia a décrit en détail tout le programme iconographique de l’église Saint-Nicolas du monastère de Probota. Constanţa Costea a découvert l’origine hagiographique des noms des invités peints dans la fresque Le Banquet du roi Hérode de l’église d’Arbore et a réussi à établir le lien direct entre les illustrations des manuscrits du groupe Parisinus Graecus 74 et les peintures des églises moldaves de la fin du XVe et de la première moitié du XVIe siècle. Le directeur du présent projet a étudié les origines des prophéties des Sages de l’Antiquité peints sur les façades et les contreforts des fondations de Bukovine. Pour la peinture de Valachie, les recherches ne sont pas aussi poussées; pourtant, on a étudié à fond les Ménologes peints de Bucovăţ, Tismana, Căluiu et Snagov. Une étude en cours réalisée par Ioana Iancovescu va présenter les sources écrites des enseignements des ermites peints dans l’église – hôpital de Cozia. Enfin, Marina Sabados a déchiffré des inscriptions provenant des iconostases de Humor et de Voroneţ, en vue de mettre en évidence les significations liturgiques des images sacrées, relevées par ces textes.
A strong advance in our research project is due to the restoration work undertaken in Romania over the past fifteen years. The stripping of the paint in St. Nicholas Church of the Probota monastery, initial completion of the restoration of the frescoes from the interior of the nave of the St. George Church of the St. John the New monastery in Suceava, the rediscovery of the votive painting from the interior painting on the altar in the St. Nicholas Church of Bălineşti, conservation work started at the churches dedicated to the All Saints of the Părhăuţi village and the Assumption of the Virgin of the Humor monastery, have highlighted a number of impressive (almost unknown!) images, parietal and Slavic texts inscriptions painted in the 16th century. Similarly, in Wallachia was almost completed the restoration of the great Church of Snagov (where the repaints in oil hid the painting of the 16th century), fragments preserved by the Church of the monastery of Curtea de Argeş and the small hospital chapel of Bistriţa monastery. Work is ongoing in Stăneşti-Lunca and Tismana.
Une forte poussée pour notre projet de recherche est due aux travaux de restauration entrepris en Roumanie au cours des quinze dernières années. La découverte de la peinture initiale de l'église de Saint-Nicolas du monastère de Probota, l'achèvement de la restauration des fresques à l'intérieur du naos de l’église Saint-Georges du monastère Saint-Jean-le-Nouveau de Suceava, la redécouverte du tableau votif et de la peinture intérieure de l'autel à l’église Saint-Nicolas de Bălineşti, les travaux de conservation commencés aux églises dédiées à la Toussaint de Părhăuţi et à la Dormition de la Vierge du monastère de Humor ont mis en lumière nombre d’impressionnantes images (à peu près inconnues !), d'inscriptions pariétales et de textes slaves peints au cours du XVI-ème siècle. De même, en Valachie on a presque terminé la restauration de la grande église de Snagov (où des repeints à l’huile cachaient la peinture du XVI-ème siècle), des fragments conservés de l’église du monastère de Curtea de Argeş et de la petite église-hôpital de Bistriţa. Des travaux sont en cours à Stăneşti-Lunca et à Tismana.
The stripping of the murals of the southern apse of the nave in the Church of the Resurrection (Suceviţa monastery) facilitated the study of Slavic texts associated with the image “Only-Begotten Son”. This image, depicting a Byzantine hymn of the 6th century – later incorporated in the liturgy of St. John Chrysostom, – has a complex structure, with a well-developed epigraphy. We managed to establish the origin of the difference between the canonical text of the hymn “Only-Begotten Son” and its specific wording introduced in the homonymous frescoes of the Moldavian monasteries (Suceviţa and Dragomirna). The leader of this project says that the differences between the iconography of the image “Only-Begotten Son” of Suceviţa and iconography of the homonymous Russian icons of XVI - XVIII centuries are due to transfer to the monumental scale of a model derived from the art of the icon. As a result, can be observed these differences rather in the figurative details of the image painted in the explanatory inscriptions.
Le décapage des peintures murales de la conque de l’apside méridionale du naos de l’église de La Résurrection du monastère de Suceviţa a facilité l’étude des textes slavons associés à l’image «Fils-Unique et Verbe de Dieu». Cette image, illustrant un hymne byzantin du VI-ème siècle – incorporé plus tard dans la Liturgie de St. Jean Chrysostome, – comporte une structure complexe, avec une épigraphie bien développée. On a réussi à établir l’origine de la différence entre le texte canonique de l’hymne «Fils-Unique et Verbe de Dieu» et sa rédaction spécifique présente dans les fresques homonymes des monastères de Moldavie (Suceviţa et Dragomirna). Le directeur du présent projet affirme que les différences entre l’iconographie de l’image «Fils-Unique et Verbe de Dieu» de Suceviţa et l’iconographie des icônes homonymes russes du XVI – XVIII siècles sont dues au transfert à l’échelle monumentale d’un modèle issu de l’art de l’icône. Par conséquent, on peut observer ces différences plutôt dans les détails figuratifs de l’image peinte que dans les écritures explicatives.
Motivarea proiectului
În pofida faptului că marea majoritate a picturilor murale și a icoanelor româneşti din secolul al XVI-lea a fost deja studiată de mai multe generații de cercetători, un studiu exhaustiv al surselor literare ale iconografiei acestor picturi, al interacțiunii dintre imaginea pictată și legenda scrisă, rămâne până în prezent un obiectiv încă nerealizat. De-a lungul ultimelor două decenii s-a înregistrat un progres considerabil în depistarea operelor literare care au animat gândirea zugravilor şi a autorilor programelor iconografice din bisericile Moldovei şi Ţării Româneşti a secolului al XVI-lea. Astfel, Ecaterina Cincheza-Buculei a identificat sursele menologice ale picturilor murale de la mănăstirile Voroneț, Dobrovăț și Neamț. Tereza Sinigalia a descris în detaliu tot programul iconografic al bisericii Sfântul Nicolae a Mănăstirii Probota. Constanța Costea a descoperit originea hagiografică a numelor „invitaţilor” pictaţi în fresca „Ospăţul regelui Irod” de la biserica din satul Arbore şi a reuşit să stabilească legătura directă dintre ilustraţiile grupului de manuscrise Parisinus Graecus 74 şi picturile bisericilor moldoveneşti de la sfârşitul secolului al XV-lea şi din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Directorul acestui proiect a cercetat în detaliu originile literare ale „profețiilor” Înţelepţilor Antichităţii pictaţi pe faţadele sau pe contraforturile ctitoriilor bucovinene. În ceea ce priveşte pictura din Țara Românească a secolului al XVI-lea, aici cercetările nu sunt la fel de extinse ca în cazul moldav; totuşi, au fost studiate în detaliu menologurile pictate de la Bucovăţ, Tismana, Căluiu și Snagov. Un studiu în curs de desfasurare, realizat de Ioana Iancovescu, ne prezintă sursele scrise ale învățăturilor sihaştrilor reprezentaţi în picturile murale de la Bolniţa Coziei. În vederea evidenţierii semnificaţiilor liturgice (dezvăluite de texte) a imaginilor sacre, Marina Sabados a descifrat inscripţiile prezente în iconostasele de la Humor şi Voroneţ.
Un impuls puternic întru lansarea proiectului nostru de cercetare se datorează lucrărilor de restaurare întreprinse în România pe parcursul ultimilor cincisprezece ani. Dezvelirea picturii originare a bisericii Sf. Nicolae a mănăstirii Probota, finalizarea restaurării frescelor de la Arbore şi din interiorul naosului bisericii Sf. Gheorghe a mănăstireii Sf. Ioan cel Nou din Suceava, redescoperirea tabloului votiv și a picturii interioare a altarului bisericii Sf. Nicolae de la Bălineşti, lucrările de conservare începute la bisericile Duminica Tuturor Sfinților din satul Părhăuţi și Adormirea Maicii Domnului de la mănăstirea Humor au scos în evidenţă un număr mare de impresionante imagini (aproape necunoscute cercetătorilor!), de inscripții parietale și de texte slavone pictate din secolul al XVI-lea. În ceea ce priveşte teritoriul Țarii Româneşti, aici merită să amintim finalizarea aproape integrală a restaurării bisericii mari a mănăstirii Snagov (unde repictările în ulei ascundeau picturi din secolul al XVI-lea), a micii biserici-bolniţă de la mănăstirea Bistriţa, precum şi restaurarea fragmentelor păstrate din frescele bisericii episcopale de la mănăstirea Curtea de Argeș. În curs de desfășurare sunt şi lucrările de restaurare de la Stănești-Lunca şi de la Tismana.
Decaparea picturilor murale din conca absidei meridionale a naosului bisericii Învierea Domnului a mănăstirii Suceviţa a uşurat studiul textelor slavone asociate imaginii „Unule născut, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu”. Această imagine, care ilustrează un imn bizantin din secolul al VI-lea (incorporat ulterior în cadrul Liturghiei Sf. Ioan Gură de Aur), are o structură extrem de complexă şi o epigrafie bine dezvoltată. S-a reușit stabilirea provenienţei diferențelor dintre textul canonic al imnului „Unule născut, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu...” și a redactării lui specifice prezente în frescele omonime din mănăstirile Moldovei (Suceviţa şi Dragomirna). Conform opiniei directorului de proiect, diferențele dintre iconografia imaginii „Unule născut, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu” de la Sucevița şi iconografia icoanelor ruse omonime din secolele XVI - XVIII sunt datorate transferului la scară monumentală a unui model derivat din arta icoanei. În consecinţă, observăm aceste diferente mai mult în detaliile figurative ale imaginii pictate decât în conţinutul scrierilor explicative.
