Scientific Report

Regarding the Implementation of the

Project in October – December 2011

  

In compliance with the Objectives presented in paragraph C 2 (project description) of Section 3 of the Application for funding for the exploratory research project PN-II-ID-PCE-2011-3-0336 Text şi imagine în pictura românească din secolul al XVI-lea (Text and Image in the Romanian Painting of the 16th Century), for the quarter October-December 2011 the following were reached:


 Raport ştiinţific

privind implementarea proiectului in perioada

octombrie – decembrie 2011

 

Conform Obiectivelor prezentate în paragraful C 2 (descrierea proiectului) al Secţiei 3 din Cererea de finanţare pentru proiectul de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2011-3-0336 Text şi imagine în pictura românească din secolul al XVI-lea, în cadrul etapei octombrie-decembrie 2011 s-au realizat următoarele:


I. The literary sources (inclusively the manuscript sources) were investigated and it was drawn up the bibliography necessary for the research of the objectives 1 (Description of the iconographic programmes of the Romanian churches in the 16th century), 2 (Establishing the types of inscriptions in the Romanian Painting of the 16th century), 3 (Identification of the literary sources on which were founded the types and the specific iconographic versions in Moldavia and Wallachia in the 16th century), 6 (Creation of a parallel index of  iconographic types and explicative Slavonic inscriptions, certificates in the mural painting and Romanian icon in the 16th century) and 7 (Definition of the hierotopic role of the text in the spatial economy and in the configuration of the medieval image) of the work plan at p. 15 of the application for funding.


I. Au fost cercetate sursele literare (inclusiv cele manuscrise) şi a fost întocmită bibliografia necesară cercetării obiectivelor 1 (Descrierea programelor iconografice a bisericilor româneşti din secolul al XVI-lea), 2 (Determinarea tipurilor de inscripţii din pictura românească a secolului al XVI-lea), 3 (Identificarea surselor literare care au servit drept bază tipurilor şi redactărilor iconografice specifice din Moldova şi Ţara Românească a secolului al XVI-lea), 6 (Crearea unui repertoriu paralel de tipuri iconografice şi de inscripţii slavone explicative, certificate în pictura murală şi în icoana românească din secolul al XVI-lea) şi 7 (Definirea rolului ierotopic al textului în economia spaţială şi în configurarea imaginii medievale) din planul de lucru de la p. 15 al cererii de finanţare.


 

 

II. During the meetings of the participants to the project the tasks and attribution of each researcher or technical worker were assigned. The responsible persons for the research of the monuments indicated in the project were also appointed [Părhăuţi, Dobrovăţ, Suceviţa (nave, exterior painting) – Constantin Ciobanu; St. Gheorghe-Suceava, Arbore, Probota – Tereza Sinigalia; Moldoviţa, Voroneţ, Suceviţa (burial chamber, narthex) – Constanţa Costea; Humor, Suceviţa (altar) – Vlad Bedros; Roman and the icons of the 16th century– Marina Sabados; Bucovăţ, Bolniţa Coziei, Snagov, Stăneşti-Lunca (Vâlcea) and Tismana – Ecaterina Cincheza-Buculei and Ioana Iancovescu].

 

II. În cadrul întâlnirii participanţilor la proiect au fost repartizate sarcinile şi atribuţiile fiecărui cercetător sau lucrător tehnic. Au fost nominalizaţi responsabilii de cercetarea monumentelor indicate în proiect [Părhăuţi, Dobrovăţ, Suceviţa (naos, pictura exterioară) – Constantin Ciobanu; Sf. Gheorghe-Suceava, Arbore, Probota – Tereza Sinigalia; Moldoviţa, Voroneţ, Suceviţa (gropniţa, pronaos) – Constanţa Costea; Humor, Suceviţa (altar) – Vlad Bedros; Roman şi icoanele de secol XVI – Marina Sabados; Bucovăţ, Bolniţa Coziei, Snagov, Stăneşti-Lunca (Vîlcea) şi Tismana – Ecaterina Cincheza-Buculei şi Ioana Iancovescu].

  

III. The iconographic programme of the Sunday of All the Saints church of Părhăuţi village (Suceava county) was photographed and integrally deciphered. In the painting of the apse of the altar of this church a series of fresco were identified (Unbelieving Thomas, The Appearance of the Savior to the Holy Women (lat. Noli Me Tangere), Healing of the paralytic, Jesus and the SamaritanWoman, Healing of the blind, Healing of the man with the withered hand) which, previously, had been either totally ignored by the researchers or misattributed (the case of Bogdana Irimia’s study, published in Revista muzeelor şi monumentelor /The Journal of the Museums and Monuments/, no. 1. 1976, p. 62–63). It was discovered the fact that (in the narthex of the church) the order of the illustrations at the stanzas 22 and 23 of the Akathist Hymn is reversed. It was noted the similitude of the illustration of the 16th stanza of the Hymn with the analogue illustration in the fifth register of The Beheading of Saint John the Baptist church in Arbore village. 


 

III. A fost fotografiat şi descifrat integral programul iconografic al bisericii Tuturor Sfinţilor din satul Părhăuţi (judeţul Suceava). În pictura absidei altarului acestei biserici au fost identificate o serie de fresce (Necredinţa lui Toma, Arătarea Mântuitorului mironosiţelor (lat. Noli Me Tangere), Vindecarea paraliticului, Iisus şi samariteanca, Vindecarea orbului, Vindecarea celui cu mâna uscată) care, anterior, fie că au fost totalmente ignorate de către cercetători fie că au fost atribuite greşit (cazul studiului Bogdanei Irimia, publicat în Revista muzeelor şi monumentelor, Nr. 1. 1976, p. 62 – 63). S-a descoperit faptul că (în pronaosul bisericii) ordinea ilustraţiilor la strofele 22 şi 23 ale Imnului Acatist este inversată. A fost notată   similitudinea în tratarea ilustraţiei la strofa a 16-a a Imnului cu ilustraţia analoagă din registrul al 5-lea al bisericii Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Arbore. 


 

IV. All the iconographic cycles of the Akathist Hymn in the medieval mural painting of Moldavia were researched and the following conclusions were reached:

 

IV. Au fost cercetate toate ciclurile iconografice ale Imnului Acatist din pictura murală medievală a Moldovei şi s-a ajuns la următoarele concluzii: 

  

a) A particularity of the iconography of Probota’s Akathist – which will be repeated at St. George – Suceava and Humor – is represented by the inclusion in the right part of the assembly of the painted stanzas of the image In Thee Rejoiceth. This image derives from the art of the icon and is not related to any stanza of the Akathist.

 

a) O particularitate a iconografiei  Acatistului de la Probota –  care se va repeta la Sf. Gheorghe-Suceava şi la Humor – o constituie includerea în partea dreaptă a ansamblului strofelor pictate a imaginii De tine se bucură. Această imagine provine din arta icoanei şi nu ilustrează vreo strofă a Acatistului.


b) Another common feature of the foundations of Probota, St. Gheorghe-Suceava, Humor and Lavrov (West Ukraine) is represented by the depiction in the form of the Crucifixion of Jesus Christ of the illustration at the 18th stanza (Wishing to save the world...).



b) O altă particularitate comună ctitoriilor de la Probota, Sf. Gheorghe-Suceava, Humor şi Lavrov (Ucraina de Vest) o prezintă redacţia în formă de Răstignire a lui Hristos a ilustraţiei la strofa a 18-a (Vrând să mântuiască lumea...).

 

 

c) Specific to all the four foundations is also the depiction of the illustration at the 17thstanza (Orators most eloquent…) under the form of the worship of an icon of Virgin Mary with baby Jesus.

 

c) Specifică celor patru ctitorii este şi redactarea ilustraţiei la strofa a 17-a (Pre ritorii cei mult vorbitori...) în forma adorării unei icoane a Maicii Domnului cu pruncul Iisus.


d) The abbreviated elaboration of the illustration at the 20th stanza (O holy King, odes of praise numberless as the sands…) at Probota is conditioned by the reduction of the space reserved for this illustration because of the inclusion of the inscription of the church in the decorative structured of the painted Akathist.

d) Redactarea abreviată a ilustraţiei la strofa a 20-a (Împărate sfinte, de Ţi-am aduce cântări şi psalmi...) la Probota este condiţionată de micşorarea spaţiului rezervat acestei ilustraţii din motivul includerii pisaniei bisericii în structura decorativă a Acatistului zugrăvit.

 

e) A very important iconographic detail at Probota is the depiction of the illustration at the 15th stanza (The Infinite Word was wholly present with those on earth, yet never absent from those in Heaven…) under the form of the Holy Trinity of the New Testament. We will find the same elaboration of the illustration in the fresco at St. George -Suceava, Humor, Moldoviţa, Suceviţa (intrados of the triumphal arch).



e) Un detaliu iconografic foarte important îl prezintă la Probota reprezentarea ilustraţiei la strofa a 15-a (Cu totul a fost între cei de jos...) în forma de Sf. Treime neo-testamentară. Vom regăsi aceeaşi redactare a ilustraţiei la această strofă în frescele de la Sf. Gheorghe-Suceava, Humor, Moldoviţa, Suceviţa (intradosul arcului triumfal).  

f) A specific feature of the Akathist at Humor is represented by the gap between the images that illustrate the hymn and the Slavonic quotations with the beginning of the text of the stanzas. Thus, the texts that accompany the illustrations 8–13 are behind with two stanzas. Beginning with the 14th stanza the lagging between the text and the image is recovered. But this recovery is partial, of only one stanza. Only in the images that illustrate the stanzas 17–21 the correction of the accompanying texts took place. A careful examination of the corrections operated on the inscriptions certificates their late dating (in relation with the period of elaboration of the fresco at Humor).  However, these corrections are not completed. Thus, the illustration at the 20th stanza (O holy King, odes of praise numberless as the sands) is accompanied by the Slavonic inscription “Blagodati v’shotea…” (“Wishing to bestow His grace…”) which should have accompanied the illustration at the 22nd stanza of the Akathist. As regards the illustration at the above-mentioned 22 stanza, it is accompanied by the Slavonic text “V’skresenie Hristovo” (“The Resurrection of Christ”), which is not a quotation from the Akathist but only a specification of the iconographic type used at the stanza illustration.

f) O trăsătură specifică a Acatistului de la Humor o prezintă decalajul între imaginile ce ilustrează imnul şi citatele slavone cu începutul textelor strofelor. Astfel, textele ce însoţesc ilustraţiile 8 – 13 sunt rămase în urmă cu două strofe. Începând cu strofa a 14 are loc recuperarea  decalajului între text şi imagine. Dar această recuperare este doar parţială, de o strofă. Abia în imaginile ce ilustrează strofele 17 – 21 s-a produs corectarea textelor însoţitoare. O examinare atentă a corecţiilor operate inscripţiilor certifică datarea lor târzie (în raport cu perioada de realizare a frescelor de la Humor).  De altfel, aceste corecţii nu sunt complete. Astfel, ilustraţia la strofa a 20-a (Împărate sfinte, de Ţi-am aduce cântări şi psalmi...) este însoţită de inscripţia slavonă „Blagodati v’shotea…” („Vrând sa dea har...”) care ar fi trebuit să însoţească ilustraţia la strofa a 22-a a Acatistului. Cât priveşte ilustraţia la amintita strofă 22, ea este însoţită de textul slavon „V’skresenie Hristovo” („Învierea lui Hristos”) –  text – ce nu este un citat din Acatist ci doar o consemnare a tipului iconografic folosit la ilustrarea strofei.

g) Another curiosity of the Akathist of Humor is represednted by the double illustration of the Prooimion. At first Prooimion is illustrated as an Adoration of Virgin Mary with Baby Jesus (in the fresco at the right of the composition In Thee Rejoiceth), and then it is depicted under the form of The Siege of Constantinople (in the inferior register of the façade).

g) O altă curiozitate a Acatistului de la Humor o prezintă dublarea ilustrării Proimionului. Prima dată Proimionul este ilustrat ca o Adorare a Maicii Domnului cu pruncul Iisus (în fresca din dreapta compoziţiei De Tine se bucură), iar a doua oară, în formă de Asediu al Constantinopolului (în registrul inferior al faţadei).

 


h) The Akathist painted at Moldoviţa follows, in general, the Byzantine iconographic tradition of illustrating the hymn. Yet, there are some digressions. Thus, the apparition in the illustration at the 13th stanza (New was the Creation which the Creator showed to us...) of the tree with the Scriptures – to which Christ shows to the apostles – is a novelty that will be reiterated at Părhăuţi, Arbore and Voroneţ.

 

 

h) Acatistul pictat la Moldoviţa urmează, în linii generale, tradiţia iconografică bizantină de ilustrare a imnului. Cu toate acestea se observă şi unele abateri. Astfel, apariţia în ilustraţia la strofa a 13-a (Arătat-a făptură nouă...) a copacului cu Sfânta Scriptură – spre care arată Hristos apostolilor – este o noutate ce va fi reiterată la Părhăuţi, Arbore şi Voroneţ.

 

i) A specific feature of the Akathist of Moldoviţa is the reverse of the content of the illustrations at the last two stanzas of the hymn. Hence, the image of the church in the illustration at stanza 24 (O all-hymned Mother, worthy of all praise…) should have belonged to the illustration at stanza 23 (Whilst praising your Offspring, we all praise you, O Theotokos, as a living church...) and viceversa.

 

i) O trăsătură specifică a Acatistului de la Moldoviţa o prezintă inversarea conţinutului ilustraţiilor la ultimele două strofe ale imnului. Astfel, imaginea bisericii din ilustraţia la strofa 24 (O! Maică prea lăudată...) ar fi trebuit să aparţină ilustraţiei la strofa 23 (Cântând naşterea ta, te lăudăm toţi, ca pe o Biserică...) şi viceversa.

 

 

j) The iconographic illustration of the hymn of Părhăuţi is totally different from the Rareş illustrations attested at Probota, at St. George-Suceava and at Humor. The Akathistof Părhăuţi together with that of Arbore belong to the illustrated variant of the hymn attested for the first time in the icon (of the end of the 14th century) The Praise of the Mother of God with scenes from Akathist from the Assumption Cathedral of the Moscow’s Kremlin. Or, to this variant of the Akathist belong both the famous Dionisi’s fresco at Therapont Monastery and most of the Russian icons of the 16th – 17th  centuries.

 

  

j) Redactarea iconografică a imnului de la Părhăuţi se deosebeşte radical de redactările rareşiene atestate la Probota, la Sf. Gheorghe-Suceava şi la Humor. Acatistul de la Părhăuţi împreună cu cel de la Arbore aparţin variantei ilustrate a imnului atestate pentru prima dată în icoana bizantină (de sfârşit de secol XIV) Lauda Maicii Domnului cu scene din Acatist de la Catedrala Adormirea Maicii Domnului a Kremlinului Moscovei. Or, de această variantă a Acatistului ţin atât celebrele fresce ale lui Dionisi de la Mănăstirea Therapont cât şi marea majoritate a icoanelor ruseşti de secol XVI - XVII.

 

k) The second part of the Akathist of Voroneţ follows those of Părhăuţi and Arbore. This thing becomes obvious if we examine the illustrations at the 13th, 17th, 18th and 22nd stanzas. The state of preservation of the Voroneţ’s Akathist cycle – because of the fact that it is situated on the north wall, subject at   a great extent to the bad weather – is extremely precarious. The images of the inferior registers completely disappeared. Until today the dispute on the presence or absence at Voroneţ of the image The Siege of Constantinople still continues. From the total of the 24 de stanzas of the Akathist, at Voroneţ were certainly presented only 23. The absence of the illustration at a stanza is related to the cut in the thickness of the wall of the north window. The degree of preservation of the painting does not allow the precise indication of the number of the stanza of the missing illustration. Definitely it can be established only the fact that that lack refers either to the 7th stanza or to the 8th stanza of the first part of the hymn.


 

k) Partea a 2-a a Acatistului de la Voroneţ urmează pe cele de la Părhăuţi şi Arbore. Acest lucru devine evident dacă examinăm ilustraţiile la strofele a 13-a, a 17-a, a 18-a şi a 22-a. Starea de conservare a ciclului Acatistului voroneţian – din cauza faptului că era situat pe zidul de nord al locaşului, supus într-o măsură mai mare intemperiilor – este  extrem de precară. Imaginile din registrele inferioare au dispărut completamente. Până în ziua de astăzi nu încetează polemica legată de prezenţa sau absenţa la Voroneţ a imaginii Asediul Constantinopolului. Din totalul de 24 de strofe ale Acatistului, la Voronţ au fost prezentate cu siguranţă doar 23. Absenţa ilustraţiei la o strofă este legată de tăierea în grosimea zidului a ferestrei nordice a locaşului. Gradul de conservare al picturii nu permite indicarea cu precizie a numărului strofei ilustraţiei-lipsă. Cu certitudine poate fi stabilit doar faptul că lacuna respectivă se referă fie la strofa a 7-a fie la strofa a 8-a a primei părţi a imnului.

 

 

l) The most surprises are offered by the Akathist of Arbore. Here the order of the stanzas of the second part of the hymn is totally reversed. The painters of Arbore (Dragoş Coman or other painters, remained anonymous) knew very well the consecrated order of the stanzas of the Akathist of the Annunciation Hymn but, for reasons unknown to us until today, they preferred for the illustrations of the stanzas of the second part of the hymn a more sophisticated location. This was not at all arbitrary. It resulted from the use of the patterns – largely utilized by the medieval masters – and was known both by the programmers of the fresco and by the other initiated. Moreover, this location could have been mathematically deduced from the traditional placement of the stanzas of the Akathist Hymn. Between the stanzas order of the Akathist of Arbore and the stanzas order of the same hymn from the iconThe Praise of the Mother of God of the Assum-ption Cathedral of the Moscow’s Kremlin is a direct connection. The knowledge of the order of the stanzas (at the second part of the hymn!) from the Moscow’s icon is a previous condition without which the order of the stanzas of the Akathist of Arbore cannot be obtained.



l) Cele mai multe surprize ni le oferă Acatistul de la Arbore. Aici ordinea strofelor părţii a doua a imnului este totalmente bulversată. Zugravii de la Arbore (Dragoş Coman sau alţi pictori, rămaşi anonimi) cunoşteau foarte bine ordinea consacrată a strofelor Acatistului Buneivestiri dar, din considerente necunoscute nouă astăzi, au preferat pentru ilustraţiile strofelor părţii a doua a imnului un amplasament mai sofisticat. Acest amplasament nu era deloc arbitrar. El rezulta din utilizarea şabloanelor – folosite pe larg de maeştrii medievali – şi era cunoscut atât de către programatorii frescelor cât şi de către alţi iniţiaţi. Mai mult decât atât, acest amplasament putea fi dedus matematic din amplasamentul tradiţional al strofelor Imnului Acatist. Între   ordinea strofelor Acatistului de la Arbore şi ordinea strofelor aceluiaşi imn din icoana Lauda Maicii Domnului de la catedrala Adormirea Maicii Domnului a Kremlinului Moscovei există o legătură directă. Cunoaşterea ordinii strofelor (la partea a două a imnului!) din icoana moscovită este o condiţie prealabilă fără de care nu poate fi obţinută ordinea strofelor Acatistului de la Arbore.

 

 

m) Probably, at the beginning, on the south façade of the Ascension church of Suceviţa monastery all the 24 illustrations of the Akathist Hymn could be seen. The roof of the open church porch covered the illustration of the 12th stanza (When Symeon was prepared to leave from this age of deception...) of the hymn. As regards the Akathist painted on the intrados of the triumphal arch in the interior of the big church from Suceviţa, here 17 compositions were identified illustrating –  in a certain disorder – the stanzas 2, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 15, 17, 24, 16, 19, 22, 13, 23, 20 of the hymn. The uneven number of stanzas is due to the fact that the image of the Holy Trinity of the New Testament that illustrates the 15th stanza (The Infinite Word was wholly present with those on earth, yet never absent from those in Heaven…) – placed on the keystone of the semicircular arch – occupies a double space in relation with the space offered to other illustrations.



m) Probabil că, iniţial, pe faţada sudică a bisericii Înălţarea Domnului a mănăstirii Suceviţa puteau fi văzute toate cele 24 de ilustraţii la Imnului Acatist. Acoperişul pridvorului deschis a astupat ilustraţia la strofa a 12-a (Vrând Simeon...) a imnului. În ceea ce priveşte Acatistul pictat pe intradosul arcului triumfal din interiorul bisericii mari de la Suceviţa, aici au fost identificate 17 compoziţii ce ilustrează –  într-o anumită dezordine – strofele 2, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 15, 17, 24, 16, 19, 22, 13, 23, 20 ale imnului. Numărul impar de strofe se datorează faptului că imaginea Sf. Treimi neo-testamentare ce ilustrează strofa a 15-a (Cu totul a fost între cei de jos...) – amplasată pe locul cheii de boltă a arcului semicircular – ocupă un spaţiu dublu în raport cu spaţiul oferit altor ilustraţii.

 

V. The literary sources of all the texts within the image illustrating the hymn The only begotten Son and Word of God in the painting of the nave of Suceviţa were researched. The comparison of the fresco The only begotten Son of Suceviţa (repeated at a great extent also in the homonymous fresco at Dragomirna!) with a series of Russian icons of the 16th century (illustrating the same hymn!) allows us to draw the conclusion that the iconographic renewals in Moldavia at the end of the 16th century – at the beginning of the 17th century refer first of all to the figurative details and less to inscriptions. Thus, the doubling of the number of angels in the superior register of the composition The only begotten Son, the modification of the architectures from the background landscapes (the disappearance of opposition between the church and the synagogue or church and palace), the appearance of the cruciform fountains, the replacement of the tetramorph in the right hand of Christ-Emanuel through the image of a dove (Holy Spirit) etc. refers exclusively to the image and not to the text. It is possible that these iconographic modifications (especially those regarding the architectural landscapes and the amplification of the number of figures) could be the result of the transfer to the monumental scale of the iconographic canon elaborated, initially, for icons.

V. Au fost cercetate sursele literare ale tuturor textelor din cadrul imaginii ce ilustrează imnul Unule Născut, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu din pictura naosului Suceviţei. Compararea frescei Unule Născut de la Suceviţa (repetată în mare parte şi în fresca omonimă de la Dragomirna!) cu o serie de icoane ruse din secolul al XVI-lea (ilustrând acelaşi imn!) ne permite să tragem concluzia că înnoirile de ordin iconografic prezente în Moldova de sfârşit de secol XVI – început de secol XVII se referă în primul rând la detaliile figurative şi mai puţin la inscripţii. Astfel, dublarea numărului îngerilor din registrul superior al compoziţiei Unule Născut, modificarea arhitecturilor din peisajele de fundal (dispariţia opoziţiei între biserică şi sinagogă sau biserică şi palat), apariţia fântânii cruciforme, înlocuirea imaginii tetra-morfului din mâna dreaptă a lui Hristos-Emanuel prin imaginea unui porumbel (Sf. Duh ?) ş. a. se referă în exclusivitate la imagine şi nu la text. Este posibil ca aceste modificări iconografice (în special cele ce ţin de peisajele arhitecturale şi de amplificarea numărului de figuri) să fie rezultatul transferului la scară monumentală a canonului iconografic elaborat, iniţial, pentru icoane.